Doamna Sonila Tuci (membru WOLEP, Belgia): „Problemele oamenilor nu se opresc la ora cinci. Trebuie chiar să visezi la ele și să găsești soluții pentru ele. Acesta este jobul unui avocat”

WOLEP: Pandemia nu a fost chiar cea mai ușoară perioadă pentru avocați și pentru clienții lor. Părea că suntem aproape de a ieși din tunel, însă a izbucnit războiul și costul vieții a crescut vertiginos. În acest context, cum v-ați adaptat, ca avocat, la aceste perturbări? Cât de greu a fost să vă mențineți clienții în portofoliu, în Belgia?

Sonila Tuci: Sincer, a fost un dezastru. Economia s-a prăbușit și încă plătim aceste consecințe în prezent. Oamenii se confruntă cu probleme economice chiar în acest moment.

În timpul COVID, nu a mai fost nimic. Instanțele au fost închise din martie până în mai 2019. Nu am putut merge să vedem judecătorii. Nu am putut vedea alți avocați. Nu ne-am putut vedea clienții. Totul a fost online și limitat la sfaturi. Deci, nu a fost deloc acțiune. Iar sfaturile nu se plătesc foarte mult. Suntem plătiți să ne luptăm în tribunale. Așa că lipsa luptelor a însemnat lipsa banilor.

Prin urmare, a trebuit să supraviețuim din sfaturile pe care le dădeam, iar toate aceste sfaturi erau plătite în avans, în contul nostru. Stresul a fost financiar. Speram să repornim.

Din fericire, statul a ajutat foarte mult, în acea criză, iar în acele trei luni statul i-a ajutat pe cei care desfășoară activități independente. Ne-a ajutat să ne acoperim cheltuielile - chirie, impozite, contribuții sociale. În ciuda acestui fapt, mulți avocați care aveau sarcini mari au înregistrat pierderi. Multe birouri au intrat în faliment. Unii au supraviețuit asociindu-se cu ceilalți, iar cei foarte mici au pierdut și ei.

În rest, ne-am relaxat foarte mult și îmi amintesc că am avut partea și de o vreme grozavă atunci. Nici în concediul de maternitate nu m-am relaxat așa. De atunci am învățat să mă relaxez.

WOLEP: Care ar fi principalele lecții pe care le-ați învățat din această perioadă de mari provocări? Ce ați făcut diferit când s-a reluat munca – chiar și din perspectivă financiară?

Sonila Tuci: Noi, cei cu activități independente, în special avocații, suntem educați să supraviețuim! Așa că această criză nu a făcut decât să confirme ceea ce știam deja. Suntem învățați să ne punem ouăle în diferite coșuri. Nu putem trăi doar cu un singur client! Avem nevoie de clienți diferiți, pentru că un singur client nu ne oferă de lucru în fiecare zi. Așa că suntem învățați să facem lucruri diferite în același timp. Cei mai mulți avocați, înainte de toate, politicieni, consilieri în organizații. Nu este vorba doar de experiență, ci și de finanțe. Prin urmare, supraviețuim punându-ne ouăle în pungi diferite. Și asta este ceea ce am făcut în ultimii câțiva ani și ceea ce vom continua să facem pentru tot restul vieții noastre.

WOLEP: Vă mulțumim că ați împărtășit această înțelepciune cu noi, dar și cu colegii mai tineri, care poate se gândesc să își deschidă într-o zi propriul cabinet de avocatură. Care ar fi sfatul dumneavoastră pentru aceștia, care la un moment dat se vor confrunta cu o altă criză?

Sonila Tuci: Tinerii avocați au oportunitatea de a învăța timp de trei ani. Și este o oportunitate pentru că sunt acoperiți financiar în această perioadă. Aceasta este o șansă și nu cred că își dau seama până când nu se încheie perioada stagiaturii. Înainte, nu erau plătiți. Stagiile erau gratuite în trecut, doar învățau fiind în slujba maeștrilor (maîtres de stage). În prezent, sunt plătiți. Nu sunt plătiți foarte mult, dar nu au niciun fel de taxe și sunt liberi să aibă clienți proprii. Sunt liberi să muncească și să învețe, zi și noapte, pentru a „fura” această meserie. Dar nu mai vor să o „fure” pentru că cred că știu totul și sunt mulțumiți cu titlul de avocat, care nu este egal cu cel al altor avocați ca urmare a acestei perioade de stagii. De aceea, avocații ar putea deveni o specie rară.

Majoritatea acestor tineri avocați ajung în domeniul privat. Nicio responsabilitate, primești o sumă fixă în fiecare lună. Și se bucură de prieteni, de familie, de plăcere... Dar viața nu este doar plăcere! Ce faci în ziua în care îți pierzi slujba de la 9 la 17?

S-a schimbat mentalitatea acestei tinere generații, dar aceasta nu este compatibilă cu profesia, pentru că problemele oamenilor nu se opresc la ora cinci. Trebuie chiar să visezi la ele și să găsești soluții pentru ele. Și a doua zi dimineața, să aplici soluția. Acesta este jobul. Tinerii uită acest lucru sau nu consideră că este util să învețe zi și noapte. Ei doar dorm pe această protecție financiară a maeștrilor și titlului lor. Trebuie să se trezească, pentru că această profesie nu se va schimba niciodată.

WOLEP: Ce s-a schimbat pentru clienții dumneavoastră? Pentru că și ei au fost nevoiți să se reajusteze, după ce s-au confruntat cu mari provocări economice. Cum se descurcă în relația cu dvs., avocatul lor? Este ceva diferit în acest sens?

Sonila Tuci: După cum v-am spus, această criză a fost foarte scurtă. Și mă tem că impactul real abia începe să se manifeste. În perioada pandemiei, toată lumea a fost acoperită. Nu am avut posibilitatea să muncim, dar banii erau acolo. Și oamenii s-au relaxat și au folosit acești bani pentru a face lucrări la locuința lor (brico era deschis, dar instanța nu).

Acum divorțează, dar nu mai sunt bani pentru că oamenii își pierd locurile de muncă, își pierd mințile... Acum vezi impactul real al pandemiei.

Dar oamenii încă plătesc pentru excelență. Iar această relație cu avocatul tău este foarte personală. Vor face totul pentru a păstra legătura cu tine. Și vei face totul pentru a-i salva. Pentru că te atașezi de ei, de personalitatea lor, iar ei se atașează de sfaturile tale.

Odată ce această relație este construită pe baze de excelență și încredere, nu o poți rupe. Întotdeauna te plătesc - fie cu bani, fie cu mâncare, fie prin loialitate... În trecut, onorariile noastre se numeau honoraria pentru că te onorau. Acum, vorbim de taxe, de facturi, de TVA. Ce știm despre TVA? Nu suntem oameni de afaceri. Suntem oratori. Suntem plătiți să vorbim - să țipăm, de fapt (avocare în latină). Suntem plătiți să scriem și să țipăm, acestea sunt singurele arme pe care le avem.

Astfel, în trecut eram onorați cu bani, vin sau clienți în plus. Dar în zilele noastre, suntem modernizați: trebuie să fim oameni de afaceri, suntem vânzători. Suntem vânzători, iar clienții sunt consumatori. Cum să ne încurcăm unul pe celălalt? Aceasta este o astfel de transformare a profesiei. Umanitatea și respectul reciproc s-au pierdut.

Echilibrul dintre umanitate și afaceri este atât de greu de găsit. Și fie că ești sau nu om de afaceri, este greu să-l găsești, pentru că nu vă cunoașteți, vă temeți unul de celălalt, în loc să aveți încredere unul în celălalt. Iar oamenii se schimbă, desigur. Poți fi într-o relație de încredere astăzi, iar mâine îți pierzi încercarea și totul este spulberat.

Invit toți avocații să citească această decizie recentă: https://curia.europa.eu/juris/documents.jsf?num=C-395/21

Toți avocații experimentează asta!

WOLEP: Credeți că profesia își poate recăpăta sufletul? Pentru că mi-ați spus totul despre această transformare, de la oratori la vânzători de servicii. Credeți că putem reveni la o perioadă mai romantică a profesiei?

Sonila Tuci: Avocații romantici sunt amenințați de avocații agresivi! Cu cât sunt mai tineri, cu atât sunt mai agresivi. Uită de umanitate și se concentrează doar pe afaceri!

Misiunea aceasta este atât de frumoasă! Schimbi vieți, schimbi lumea! Nu suntem oameni de afaceri care o dau în bară cu consumatorii. Nu sunt împotriva modernității, dar fiecare dintre noi trebuie să găsească un echilibru între afaceri și umanitate.

Sfârșitul primei părți

Are you a legal eagle with a passion for collaboration? Join forces with other legal professionals and elevate your practice to the next level. Don't wait, sign up now to WOLEP and connect with like-minded lawyers today. Register your account here.